Rectangle ORIZONTALA.png
AVANTAJE ZINCARE TERMICA
ENGLEZ.jpg rom.jpg germ.jpg unguresc.jpg steag sarb.jpg Bare otel.png Procesul de carbonatare.png Cresterea in volum a armaturii.png
În perioada 1970-1980, în multe state dezvoltate s-au desfăşurat cercetări privind degradarea structurilor din beton, pricinuită de corodarea fierului beton din armături. Consecinţele acestui proces au fost: nevoia de consolidare urmată de creşterea costurilor, reducerea drastică a vieţii clădirilor sau în unele situaţii demolarea lor, înainte de a-şi atinge viaţa proiectată. Acest proces continuă din păcate şi azi în multe ţări ale lumii printre care şi România. Ţările cu o economie puternică au trecut după 1980 la revizuirea standardelor industriale, SUA şi Australia-(SABS 0100:1992 Code or Practice. The Structural use of concrete ) precum şi a codurilor de bună practică din industria betonului. Despre zincarea termică a fierului beton în Europa, găsiţi mai multe aici.... Mecanismul coroziunii (ca principiu) Toate coroziunile sunt cauzate de reacţii electrochimice, care pentru a se produce au nevoie de un anod, un catod şi un mediu electrolitic. Toate aceste elemente pot fi întâlnite la betonul armat sau precomprimat. În cele mai multe cazuri barele pentru armătura din Fe nu sunt protejate contra coroziunii. Spre deosebire de coroziunea clasică supusă influenţei mediului înconjurător, când suprafeţele se acoperă relativ uniform, coroziunea fierului armat poate fi extrem de localizată şi intensă pe o suprafaţă restrânsă care prin depasivizare devine o zonă anodică. În stare naturală, majoritatea metalelor se prezintă sub formă de oxizi stabili din punct de vedere chimic. În contact cu oxigenul sau alţi agenţi oxidanţi, metalele tind să se reântoarcă la starea stabilă de oxizi, dând naştere ruginii. Energia folosită în procesele de fabricaţie, asigură suportul necesar fenomenului de propagare a coroziunii. Coroziunea oţelului în beton constă în transferul sarcinilor electrice (electronilor) dintr-un material în altul proces ce se declanşează doar în prezenţa a două reacţii: -o reacţie de generare ioni - o reacţie anodică, ce conduce la oxidarea Fe, adică la formarea ionilor de Fe;
Harta agresivit mediului in ROMA.png
Creşterea durabilităţii construcţiilor din beton armat, prin zincarea fierului beton 10 Motive pentru a zinca termic fierul beton
Reactia anodica.png
-o reacţie prin care se consumă electroni - reacţie catodică, de reducere a oxigenului pentru formarea ionilor de hidroxil OH-.
React catodica.png
Când cele două reacţii (focarele coroziunii) apar în locuri separate la distanţe mari. Ele sunt numite macrocelule, iar când apar alăturat, sau în acelaşi loc, se numesc microcelule. Tipul de reacţie (anodică sau catodică) este dat de cantitatea de oxigen prezentă şi de PH-ul soluţiei pastei de ciment din apropierea oţelului. În urma procesului de coroziune, are loc o creştere în volum de cca 6 ori a armăturii metalice, după schema alăturată. Creşterea în volum a armăturilor conduce la apariţia unor presiuni radiale, urmate de apariţia microfisurilor. Alte proecese ce conduc la apariţia ruginii: -Încorporarea Cl în aditivii betonului ca accelerator de priză, duce la scăderea pH-lui urmata de coroziune, după schema de mai jos.
Microfisura.png
Propagarea microfisurii
10 Motive pentru a zinca termic armăturile din fier beton (Cauzele degradării betonului, urmate de corodarea armăturilor) 1.O cantitate prea mare de apă în beton, dar şi calitatea acesteia, pot să accelereze degradarea betonului sau formarea unor căi de acces pentru factorii ce corodează armăturile. 2.Folosirea unor agregate (nisip, pietriş) necorespunzătoare ce pot creşte şi ele porozitatea betonului. Fisurile mai mari de 0,5mm lăţime, cresc permeabilitatea urmată de corodarea fierului încorporat. 3.Agresiunea provocata prin abraziune, se manifesta prin distrugerea stratului superior al betonului datorita pulberilor de materiale mai dure decât betonul, ajungându-se până la armături. 4.Agresiunea provocata prin eroziune, prin curgerii apei care contine materiale antrenate de apa. 5.Agresiunea provocata prin suprasarcini si impact. 6.Agresiunea chimica de carbonatare a betonului, ce apare la betoanele incorect dozate, cu un raport mare de apa / ciment, rezistenta la carbonatare este cu atât mai scazutaăcu cât betonul este mai permeabil. CO2 prezent în aer/apa reacţionează cu componentii alcalini din beton, formand carbonatul de calciu. Fenomenul de carbonatare determina o reducere a pH-ului betonului de 13 la 8,5-9, valori care sunt sub pragul necesar asigurarii conditiilor de pasivitate a armaturilor. Ca o consecinta logica, fierul de armatura incepe sa se oxideze, formeaza rugina care expandeaza si creeaza tensiuni superioare rezistentei la rupere a betonului. Astfel stratul de beton care proteja armatura se desprinde, expunand-o direct la coroziune prin ruginire. 7.Agresiunea chimica a sarurilor de clor sau de sulf , care ajungând la interior, de la o anumita concentraţie, determină coroziunea electro- chimica a fierului de armatura avand ca rezultat producerea oxidului de fier si clorura ferica. In mediul marin, pe terenuri argiloase cu continut mare de pirita sau in cazul apelor reziduale, agresivitatea este de natura sulfatica. Atacul coroziv asupra betonului este datorat substantelor acide cu pH scazut, sulfati care produc hidrogen sulfurat sau acid sulfuric, care se manifesta prin deteriorarea si exfolierea stratului de beton. 8.Agresiunea ciclurilor de îngheţ/dezgheţ. Apa se infiltrează prin porii betonului in interiorul lui si in prezenta îngheţului, urmată de corodarea armăturilor. 9.Agresiuni cauzate de incendii Structurile sunt supuse in acest caz la eforturi care uneori pot determina colapsul. Stratul de beton care acoperă si protejează armaturile poate rezista pana la temperatura de + 6500C. Armaturile pot rezista pana la temperaturi de + 5000C. La structurile de beton armat supuse incendiilor, apare fenomenul de dilatare a fierului de armatura care este mai mare decât coeficientul de dilatare a betonului si care generează tensiuni ce provoacă fisuri si distrugeri ale structurii urmată de pătrunderea apei în zona armăturilor. 10. Agresiuni cauzate de contracţii, datorate variaţiei umidităţii relative a mediului determină apariţia unor fisuri care lasă apa sa pătrundă la armături. Avantajele zincării fierului beton. -Durata de viaţă a armăturilor cresc, deci implicit şi cea a construcţiilor. -Costurile cu zincarea fierului beton, sunt mai mici decât cele rezultate din repararea ulterioară a construcţiei, datorită degradării prin coroziunea armăturilor. -Reacţia Zn (depus pe bare) cu betonul umed încetează după întărirea acestuia din urmă. -Un oţel zincat, admite un nivel al clorurilor din beton de 2,5 ori mai mare decât în cazul oţelului negru (nezincat). Bibliografie Durabilitatea elementelor şi structurilor de beton precomprimat, - INCERC Cluj, 2005
Balcoane deteriorate.png Grinda deteriorata.png Fier beton zincat.png
Consecinţele corodării armăturilor
Costul zincării termice a fierului beton, reprezintă sub 2% din costul întregii construcţii.
Rectangle
SC BERG - BANAT SRL design & content ETNOUS
PRELUAREA DE INFORMAŢII SE FACE CU AFISAREA UNUI LINK CATRE : http://zincare.eu